1 Mai, grătar azi, revoluție ieri

Pentru mulți dintre noi, 1 Mai înseamnă o zi liberă, o ieșire la iarbă verde și, desigur, un grătar bine meritat.

Dar Ziua Internațională a Muncii are o poveste mult mai profundă decât micii sfârâind pe jar.

Totul a început în secolul XIX, într-o perioadă în care muncitorii lucrau chiar și 16 ore pe zi, în condiții grele, fără pauze și fără siguranță.

Pe 1 mai 1886, în Chicago, mii de muncitori au ieșit în stradă cerând o zi de lucru de doar 8 ore. Protestele au degenerat, culminând cu o explozie și intervenția violentă a poliției. Au fost victime, arestări și o luptă care a rămas în istorie.

Câțiva ani mai târziu, în 1889, la Paris, s-a decis ca ziua de 1 mai să devină o zi internațională a muncitorilor, în amintirea celor care au luptat pentru drepturi esențiale.

De atunci, în multe țări din lume, inclusiv în România, 1 Mai a devenit o zi oficială liberă, marcată inițial prin marșuri și discursuri sindicale.

Astăzi, însă, ziua are o cu totul altă înfățișare. Deși semnificația ei nu s-a pierdut, 1 Mai este mai degrabă asociată cu începutul sezonului estival, cu relaxarea, marea și… tradiționalul grătar.

E o zi în care ne bucurăm de timpul liber, dar care ar trebui să ne amintească și de cât de greu s-au câștigat unele dintre drepturile pe care le considerăm astăzi firești.

Așa că, fie că ești pe plajă, la munte sau în parc, merită să ridici o cupă în cinstea celor care au făcut posibilă această zi liberă. La mulți ani, muncitorilor de ieri și de azi!